joi, 31 decembrie 2015

Doi mesteceni curajosi

Multi puieti de mesteacan se avanta in afara protectiei padurii, insa majoritatea dispar sub dintii taiosi ai caprelor hamesite.


Two young birch trees by Vasile Guta-Ciucur on 500px.com

Luminisul

In padurile tinere, ce se chinuie sa-si revina in urma unei defrisari masive din timpul comunismului, abunda luminisurie ce, in multe cazuri, sunt doar continuari a pajistilor din jurul padurilor. In orice caz sunt o completare binevenita, o sursa de hrana suplimentara pentru putinele animale ale satului. Un sat care depinde din ce in ce mai mult de produsele alimentare din comert.


The glade by Vasile Guta-Ciucur on 500px.com

Bunatati pentru pasari

Acum ca a cazut zapada si nu mai este nici o diferenta dintre interiorul frigiderului si "exteriorul de afara", incep sa apara prin gradini pasari de padure pe care altfel nu ai fi avut ocazia sa le vezi. Si daca ai si cu ce sa le atragi in mod constant, pot deveni un subiect interesant pentru fotografia din timpul iernii.


Goodies for birds by Vasile Guta-Ciucur on 500px.com

miercuri, 30 decembrie 2015

Micutul print (telefoto)

Zoom pe scena de mai inainte (articol anterior)... zona exceleaza in dealuri mici si valcele, paduri tinere pline de lastaris si dese luminisuri, apoi paduri mai batrane, cu pomi inalti, covor gros de frunze si mai greu accesibile, pomi in care ai sansa sa gasesti cate un cuibar de rapitoare.


The little prince (telephoto) by Vasile Guta-Ciucur on 500px.com

luni, 28 decembrie 2015

Micutul print

Pomisorul din centrul imaginii este prezentat multimii de catre parintii lui (copacii din stanga imaginii).


The little prince by Vasile Guta-Ciucur on 500px.com

Albia secata!

Trunchiuri de salcam atarna spanzurate de-a lungul malului abrupt. In timp, ajung sa cada in albie si sunt culese de proprietarul locului ca lemne de foc.


Dried creek 2 by Vasile Guta-Ciucur on 500px.com

Jucandu-se cu razele unui soare rece

Lorena la plimbare cu cainii ei. Aici, in livada vecinului sub un soare somnoros.


Playing in cold sun by Vasile Guta-Ciucur on 500px.com

sâmbătă, 26 decembrie 2015

Scaldata in soare

O feriga crescuta pe unul din peretii abrupti ai unui afluent al Zlastiului. Poza facuta cu Allview A5 - destul de sharp.


Bathing in the sun. by Vasile Guta-Ciucur on 500px.com

Paraias secat

Pe Zlasti curge apa doar cand ploua. Nu ai zice ca a fost in stare sa sape o asa prapastie intre doua dealuri. Dar si paraul Amaradia s-a intamplat sa sece intr-o vara. Si are un debit mult mai mare decat firicelul nostru de apa. Se schimba vremurile...


Dried creek by Vasile Guta-Ciucur on 500px.com

vineri, 25 decembrie 2015

Pericol in padure

Nu lasati copiii singuri in padure. Toate drumurile si potecile sunt acoperite cu un strat gros de frunze si daca drumurile inca se mai disting datorita adanciturii evidente, potecile nu mai pot fi gasite nicaieri.


Danger for kids by Vasile Guta-Ciucur on 500px.com

Vie abandonata

Se vad Carpatii de la noi... insa in acea zi era un pic de ceata. Subtire si vizibila in departare,  insa suficient sa schimbe cromatica pozelor.


Kinda foggy by Vasile Guta-Ciucur on 500px.com

joi, 24 decembrie 2015

Cu sapuniera in padure

Inca o zi superba de Decembrie petrecuta in padure. De data asta cu sapuniera noastra, Panasonic DMC-FS42.


In the forest with the "soap dish" by Vasile Guta-Ciucur on 500px.com

miercuri, 23 decembrie 2015

Un decembrie pe gustul meu.

Sunt o persoana friguroasa de fel, caruia ii place sa povesteasca despre zapada ca Vasile Alecsandri, privind pe geam de la gura sobii.

Asa ca vremea asta frumoasa este un cadou divin pentru frigurosi si amarati.


A december to my taste

marți, 22 decembrie 2015

Lampadarele noptii

Luminite de sarbatori avem, doar zapada lipseste. Insa mie imi convine. Nu este chiar asa de frig, si asta inseamna mai putine lemne de foc consumate.

Am sosit in statie (la Gardu') cu putin inainte sa se aprinda lampadarele si ghirlandele. Si daca tot aveam "sapuniera" (aparatul foto Panasonic Lumix DMC-FS42) la mine, am facut cateva poze imediat ce s-au aprins. Si tocmai cand vroiam sa setez un alt ISO (400 este prea zgomotos pentru un senzor asa micut), hop si microbuzul :P


Returning to my village (waiting for the bus).

duminică, 13 decembrie 2015

marți, 8 decembrie 2015

Camera cu film a sotiei

 Update:

 Galerie foto adaugata la sfarsitul articolului.

 Prezentare


Aparatul pe care-l folosea inainte sa ne casatorim (poate si un pic dupa), este un Canon Prima AF-8 Date, un compact cu expunere automata si autofocus. Sensibilitatea filmului era citita automat daca rola de film avea valoarea codificata pe carcasa de metal. Nu cred ca functiona cu role de film fara codificare conform standardului DX pentru ca valoarea ISO nu putea fi specificata manual. Transportul filmului si rebobinarea lui se facea automat.


vineri, 4 decembrie 2015

Colectii de film pe situl 500px

Pentru ca acum 500px.com iti permite crearea de galerii (atat cu pozele tale, cat si cu pozele altora) gratis, mi-am alcatuit galerii cu poze "reprezentative" pentru filmele fotografice preferate de mine. Asa imi este la indemana sa prezint cititorilor paletele de culori specifice fiecarui film.


Galeria Kodak Portra 400, filmul este 42 lei la f64.ro (clic pe poza sa vezi galeria):

* by Žymantas Timukas on 500px.com

miercuri, 2 decembrie 2015

Asfintitul in seara de 1 Decembrie

Este una din pozele mele favorite, si cel mai reusit asfintit de pana acum. De obicei, astfel de poze le postez pe contul meu de pe 500px.com. Experimentele, schimbarile de stil, pozele mediocre si cele destinate pentru blog le postez pe Flickr.com


Medication for your soul

Procesari subiective

Datorita performantelor modeste ale aparatului fotografic si nevoia autorului de culoare, in unele cazuri poza finala difera mult de cea originala.

Urmatoarea poza (neprelucrata) sufera de o lipsa acuta de contrast si detaliu. Si se intampla ca majoritatea pozelor ce contin vegetatie pe mai toata suprafata cadrului, sa iasa asemanator.


duminică, 29 noiembrie 2015

vineri, 20 noiembrie 2015

Fotografierea asfintitului cu o camera mediocra.

Este evident ca in acea perioada a zilei vom avea lumina redusa, si fotografiile noastre nu vor fi bogate in detalii, ba chiar riscand zgomot de imagine si in general, o calitate proasta.

O idee buna ar fi sa o lasam pe altadata... dar daca e musai, atunci orice am poza, e bine sa aiba ca tematica lumina asfintitului. Adica sa apara in fiecare fotografie, indiferent de subiect. Nu vor fi grozave, insa asta nu inseamna ca nu putem sa le facem macar interesante (daca vreti sa le vedeti cat mai mari, apasati pe poze si va va trimite pe flickr).


DSCN8551_01

miercuri, 18 noiembrie 2015

Culori de toamna cu New Portra 400, Vol 1

Dupa mine, filmul Kodak New Portra 400 este un Ektar cu culori mai de-saturate, insa cu urmatoarele avantaje:
 - este campion la reproducerea tonurilor pielii umane;
 - sensibilitate ridicata la lumina si, ca atare, poate fi  expus atat afara, cat si in interiorul cladirilor;
 - suporta foarte bine greselile de expunere.

Daca aveti probleme in a lucra cu Ektar, New Portra 400 este un substituent excelent, cu conditia sa saturati culorile la procesarea pe computer. Dar poate ca va plac rezultatele asa cum sunt.


Sognsvann
(Kodak New Portra 400)

Imi place enorm paleta de culori a filmelor profesionale Kodak (Ektar, Portra).


duminică, 15 noiembrie 2015

Noiembrie, cateva zile pana in iarna...

Mai sunt cateva zile pana la somnul criogenic si albul orbitor. Singurele flori, vor fi cele de gheata, de pe geamurile caselor. Totusi, trag nadejde la o iarna mai blanda...

Comparate cu cele din articolul anterior, pozele digitalului meu sunt jalnice, imi vine sa plang :-P ... Este drept ca trebuia sa caut locatii cu un peisaj mai frumos, poate la toamna urmatoare gasesc si locatiile si folosesc si film (full-frame analog camera).


DSCN8485

miercuri, 11 noiembrie 2015

Negativ vechi de 15 ani

Partea proasta cu negativele este ca trebuie stocate la temperaturi sub 10 grade celsius. Altfel, incep sa se degradeze si pierd culorile originale. De aceea trebuiesc scanate/tiparite imediat. Majoritatea negativelor noastre sunt vechi de 15 ani si rescanarea lor nu este la indemana incepatorului.

Scanarea initiala a unui negativ color Kodak Gold 200 cu aparatul Nikon Coolpix L340.


Rasarit dramatic

Cand pozez contra soarelui, contrastul si paleta de culori a imaginii se schimba, atmosfera devine mai calda, culorile mai vii.



Culori de toamna cu Ektar 100

Nu sunt poze facute de mine, insa arata fantastic. Paleta de culori este superba. Desigur, sunt negative scanate si procesate pe computer insa greu obtii o astfel de paleta folosind aparatele foto digitale. Poate doar digitalele de la Fujifilm sa ofere culori care sa rivalizeze cu filmul Kodak Ektar 100.

To the manor born?


sâmbătă, 7 noiembrie 2015

Trustul Petrolului Targu-Jiu


Da, este pe lunga lista a intreprinderilor disparute (poza facuta de sotie) insa nu va temeti, nu voi transforma blogul de fotografie intr-unul de politica. Acest loc are valoare sentimentala pentru mine, este parte a copilariei mele. Aici a lucrat mama mea, ca inginer geolog si veneam aici cand dumneaei ramanea la lucru peste program. Am prins si cladirea cea veche. De fapt, acea cladire este prezenta in amintirile mele. Treceam pe aici si pentru ca imi placeau masinile straine si cum mai tot timpul veneau delegatii din afara tarii, aveai ocazia sa vezi si alte modele in afara de Daciile si masinile sovietice. Tin minte ca odata m-a sunat mama sa vin sa vad un Jaguar superb... orice model diferit de Dacie avea acel calificativ.

Amintiri frumoase care acum se transforma in amintiri dureroase...   Cu cat sunt schimbarile mai violente si mai de lunga durata, cu atat mai putina energie de adaptare pentru generatiile mai vechi. Si cu atat mai puternica tentatia de a opune rezistenta. Dar ma opresc aici, ca sa ma pot tine de cuvant.

marți, 27 octombrie 2015

Ulita satului in miez de noapte

E aproape 12 noaptea si iluminatul stradal este amplificat de lumina "ambientala" a lunii pline. Pe langa strada care parca emite si ea lumina, mai iese in evidenta (in acelasi spectru de culoare) pomul vecinului, cu a sa coroana imbatranita de toamna. Restul este cufundat intr-un intuneric negru-maroniu care se coloreaza in vernil intunecat pe masura ce privirea se indreapta catre luna. In lumea reala, gradientul de culoare este superb, insa aparatul foto icneste teribil, orb ca un liliac. Ma grabesc sa intru in casa, curios sa vad rezultatul.




luni, 26 octombrie 2015

Negativul color potrivit pentru culorile de toamna

Cred ca ne-am saturat cu totii de culorile fade ale naturii imbacsite de poluarea excesiva. Doar imediat dupa cate o ploaie de vara ne putem bucura de culori mai vii, o atmosfera mai transparenta si un camp vizual mai adanc, distingand clar obiectele pana hat-departe. Un pic de schimbare in bine se imtampla in timpul orelor de aur, cand totul parca se aprinde in culori calde, placute.

Din link-ul de mai sus, este evident de ce cineastii si fotografii prefera aceste ore pentru fotografie si productia cinematografica. Asadar, care este filmul negativ color care pune cel mai bine in evidenta aceste culori? Din pacate, nu va pot spune din experienta mea, insa va pot spune ce imi place cel mai mult din miile de poze vizualizate pe Flickr si 500px.

duminică, 25 octombrie 2015

Frunze de stejar aurii

Pozate macro intr-o lumina aurie puternica, aproape orbitoare. Culoarea verde inca rezista.


Culori de toamna in asfintit

Golden hour, desigur. Cele mai pandite perioade din timpul zilei. Am sa postez si o poza macro in urmatorul articol, facuta imediat dupa asta.


marți, 20 octombrie 2015

Dansul nuptial

Este una din cele mai reusite poze ale mele (considerand jaful cu care pozez) in ce priveste insectele in actiune. Fluturii astia doi nu au stat o clipa locului!


luni, 19 octombrie 2015

Compozitie ratata

Din pacate, dumnealui nu mi-a mai dat o a doua sansa. Am ratat compozitia la prima poza, iar la a doua nu am mai avut subiect.


miercuri, 14 octombrie 2015

Prapastia, o punte de incercare.

Pentru ca o parte din viile, gradinile si locurile de pasunat ale satului sunt pe dealul vecin, mai toate potecile sfarsesc prin a se "propti" in prapastia Zlastiului. Candva a fost o punte din trunchiuri lungi de salcam, insa s-a prabusit din cauza eroziunii malurilor. De fapt, problema nr. 1 a satului este aceasta eroziune flamanda, care provoaca chiar si alunecari de teren.

Maxi, catelul nostru se avanta curajos pe cele patru labute, insa noi (eu si Lorena) inaintam cu precautie.


Ferigile de la cetatuie

Sunt o multime pe panta de la cetatuie. Padurea de salcam le ofera tot ce au nevoie: nutrienti, multa umezeala si umbra.


Moartea unei cetatui

O poveste pentru localnicii din Pistestii din Deal care au plecat din sat de multa vreme sau si-au petrecut candva vacantele aici.

Cand l-am intalnit prima data, era deja un copac falnic si viguros. Strajuia la marginea unei poteci in panta, ce pornea de sus din strada principala a satului si sfarsea in prapastia Zlastiului. Satenii sapasera la radacina lui dupa pamant galben pentru lipit sobe si acum era un fel de grota. Copiii satului se opreau acolo cand plecau pe deal cu oile la pascut. "Grota" era suficient de mare pentru a adaposti trei copii care se inghesuiau acolo ori de cate ori pornea cate o ploaie zdravana de vara. Exact ce nu aveau voie sa faca :) .

Copacul era pe rand adapost, ascunzatoare, cazemata, cartier general, sau toate la un loc. Jucam "Imparat si cersetor", "Pitulusu'", "Septica" sau pur si simplu stateam inauntru si povesteam sau inventam povesti. Uitam de oi si, cand ne aduceam aminte, ne imbiam unii pe altii sa ne ducem sa le adunam mai aproape de locul de joaca. Intotdeauna cei mai mari isi incercau autoritatea intai prin porunci, amenintari si apoi rugaminti si promisiuni. Ghinionistul pleca dupa ele bombanind.

A trecut timpul si, in fiecare vacanta de vara pe care o puteam petrece in sat, trageam o fuga si la cetatuie, sa vad cu ochii mintii vremurile de altadata. Vizitele s-au rarit si apoi am uitat de cetatuie. Anul acesta, in luna Mai am vizitat locul din nou. Murise demult. Doar radacinile si un pic de trunchi mai aminteau de cetatuia de altadata. O grota mica si chircita, asa o vedeam acum. Tavanul se prabusise si radacinile de acum uscate, erau mancate de putregai. Mi-am scuturat valul de tristete si i-am spus Lorenei, care ma insotea, despre clipele frumoase petrecute acolo. S-a strecurat curioasa inauntru, incercand sa simta ceva din farmecul de atunci.

- "Mai spune-mi" - mi-a zis, "povesteste-mi cum va mai jucati pe aici."
- "Haide, iti spun in timp ce mergem si la alte locuri de joaca" i-am zis, ajutand-o sa iasa de acolo.

Inainte sa ne departam, i-am facut o poza, ca un omagiu adus prea tarziu. Multumim cetatuie, vei avea pentru totdeauna un coltisor in inima noastra!

marți, 13 octombrie 2015

Parculetul din curtea scolii Alexandru Stefulescu

In parculet au acces deopotriva profesori si elevi, iar in pauze, cele doua bancute devin neincapatoare. In intervalul dintre ore, parcul este luat cu asalt de pasarile adaptate la viata de oras. La pranz apar si parintii, si cei in varsta ocupa bancile in asteptarea copiilor. Pe langa cromatica incantatoare cu nuante de verde si rosu-grena si parfumul imbietor al florilor din timpul primaverii, pomii ofera o umbra deasa si racoroasa, apreciata mai ales in zilele toride de vara. Este un mic colt de natura, fara de care scoala ar parea austera si intimidanta.

Pentru ca ne-am mutat la scoala de arte, este unul din lucrurile care ne lipsesc. Nu ca la scoala noua nu ar fi spatii verzi, sunt chiar mai mari, insa nu asa de frumoase. 


vineri, 9 octombrie 2015

Gemenii

Tot asta-primavara, din acel loc, inca se mai observau cei doi gemeni. Apoi, explozia de verdeata i-a acoperit in mare parte. Se vad, insa din alt unghi.


Salcami in asfintit

Asta-primavara, in padurea din spatele casei. Poteca coboara intr-o prapastie, pe fundul careia este un paraias care seaca in perioadele de seceta. Localnicii ii spun "Zlasti".


Inspectia de dimineata

Thomass isi inspecteaza teritoriul de vanatoare. E deja la a doua tura. Insa nici o sansa, cainii i-au luat-o inainte si au speriat eventualul vanat - cainii ma insotesc la fiecare escapada fotografica.


miercuri, 7 octombrie 2015

S-a copt fanul demult...

... si eu am uitat sa postez poza asta la vremea potrivita...
In ciuda daunatorilor flamanzi (mai tot timpul) si a conditiilor vitrege (uneori), firul de iarba reuseste sa-si duca pana la capat ciclul de reproducere, scuturandu-si semintele la pamant.

Inca o poza macro de asta-vara, surprinzand cateva seminte gata sa cada.



Cand modul Automat da gres

De multe ori modul Automat al aparatului da gres chiar si in conditii ideale de iluminare. Aparatele Nikon sunt cunoscute pentru rateurile care le dau pe modul automat in incercarea de a potrivi cantitatea de alb din fotografie. Cu alte cuvinte, fac multe poze proaste in acest mod.

Si le stergi si repeti procedura pana nimeresti, sau alegi manual balansul de alb. Sau le prelucrezi pe computer. Din pacate, atunci cand aparatul da gres, o face in stil mare si greseste si la focalizare, fara sa "raporteze" incidentul. Asa ca la examinarea de acasa, arunci o mare cantitate de poze ratate. Putine merita salvate prin post-procesare.

Nici poza de mai jos nu este prea grozava, insa originalul este teribil. Din pacate, s-au putut salva doar nivelul de detaliu si contrastul. Frunzisul din spate este neclar datorita lipsei de control al deschiderii diafragmei. Dar si din cauza ca lentila obiectivului este cam neclara in pozitia "wide". Ambele ar putea fi corectate prin micsorarea diafragmei. Nu poti face asta la un aparat complet automat :P . Lipsa modului manual este motivul pentru care nu poti folosi la maxim obiectivul Nikkor, un obiectiv de altfel excelent ("vestitele obiective Nikkor", cum ii place producatorului sa le prezinte).


Lorena, cautand un peisaj demn de fotografiat - imagine corectata pe computer cu Darktable si GIMP

duminică, 4 octombrie 2015

O abordare un pic diferita

In general, evit sa pozez flori cu un fundal avand un negru dominant, insa era un soare puternic, cauzand degradeuri de culoare si reflexii de lumina puternice in petalele trandafirului, diferentiindu-le clar una de cealalalta.


De regula, multe camere digitale au probleme cu culoarea rosie, petalele unui astfel de trandafir distingandu-se mai greu. Sa le pozezi pe un fundal negru, faci ca contrastul sa fie si mai puternic, creand impresia unei lanterne ce emite o culoare rosie puternica, orbitoare, facand detaliile mult mai greu de distins.



miercuri, 30 septembrie 2015

Ora mesei

Lia gateste in bucatarie si Thomass se pregateste sa sara pe pervazul geamului. Este o frumusete cu blanita-i scaldata in lumina soarelui auriu.



sâmbătă, 19 septembrie 2015

Frumoase zile de toamna

Si calduroase. Desi pentru unii este prea cald, eu prefer asta in locul oricarei perioade reci... si umede. Desi pe alocuri culorile frunzisului reflecta prezenta toamnei, verdele este inca majoritar. Asa ca ma bucur de el cat de mult posibil. Si de florile specifice perioadei.

Inca nu am gasit cea mai buna metoda de fotografiere a trandafirilor, dar continui sa caut.


duminică, 13 septembrie 2015

Miezul noptii

Este rece si liniste. Stau pe scarile de la intrare, mascat de umbra prunului proiectata de o lampa stradala aflata in apropiere. Cainii sunt langa mine, unul din ei isi atinge botul umed de mana mea. Amusina dupa un eventual supliment de mancare insa se retrage cand observa ca ma deranjeaza. Ma uit la fatada casei, la portiunea de intuneric sfasiata de lumina lampadarului. Fereastra este invaluita intr-o atmosfera misterioasa care datorita linistii, capata accente lugubre. Un mic sentiment de neliniste isi face temporar simtita prezenta. Si hotarasc brusc ca vreau sa iau acea imagine inauntru, sa o privesc in siguranta.

Ma intorc cu aparatul foto si, in timp ce fac setarile, vecinul Nicu soseste cu masina personala pe care o parcheaza cu fata catre portile mari. Farurile rosii imi lumineaza suplimentar scena, smulgand din posesia intunericului o suprafata mai mare de fatada. Adauga nuante interesante si un pic de detaliu. Fac poza.