Folosirea Panasonicului DMC-FS42 ca scaner - investigatii
Aparatul are posibilitate de realizare fotografii macro cu o apropiere maxima de subiect de 5cm. Insa in pozitia wide a obiectivului. Asta inseamna ca vom cuprinde in cadru mult mai mult decat avem nevoie, si vom sfarsi prin a decupa portiunea utila. Ceea ce inseamna o rezolutie finala mult mai mica decat rezolutia maxima de 10Mp :(. Singurul avantaj este ca in pozitia "wide" beneficiem de o apertura luminoasa de 2.8.
Asa cum spuneam intr-un articol anterior, am recuperat unitatea de iluminare si cadrul pentru film de 35mm dintr-un scaner defect. Tot ce trebuia sa fac, era un suport pentru aparat care sa tina obiectivul optic la o distanta de 5cm fata de suprafata filmului. Insa pana nu este gata CNC Router-ul meu, voi folosi improvizatii.
Am gasit doua role de banda adeziva late fiecare de 5cm si le-am pus una peste alta. Asta inseamna cu 5 cm mai mult. Obiectivul optic iese in afara 2cm. In felul in care l-am asezat pe cele doua role, distanta s-a redus cu 2cm, deci doar cu 3cm (5cm prima rola si cu 3cm de la a doua, pentru ca obiectivul patrundea in interior cu 2cm) depaseam specificatia. Suficient pentru primele teste. Aaa, cred ca incepe sa sune ca o problema de matematica...
In imaginea de mai sus, vedeti cat din ecran constituie imagine utila (portiunea de film iluminat). Cu eliminarea a inca 3cm din acea tubulatura "distantatoare", sper sa obtin o suprafata utila mai mare.
Inainte de a plasa filmul, faceti calibrarea balansului de alb fotografiind direct suprafata luminoasa (pentru cei care nu stiu, o sa le explic mai tarziu, intr-o reeditare ulterioara a acestui articol). Acest pas este vital in obtinerea initiala a unei palete de culori cat mai apropiate de original.
Plasati apoi filmul si pozati-l. Ceea ce urmeaza, este decuparea zonei utile, conversia la pozitiv si ajustarea culorilor.
Trebuie sa stiti ca filmul vechi, stocat la temperatura camerei se degradeaza profund de-a lungul timpului. Repotrivirea culorilor originale va fi un cosmar si este foarte posibil ca un rosu-caramiziu sa vireze permanent in vernil. Scanati filmele imediat daca nu aveti posibilitatea sa le stocati de-a lungul anilor intr-un beci racoros si intunecat. Sau rugati laboratorul fotografic sa faca si o scanare digitala filmului dumneavoastra. Pentru poza de fata (unde filmul folosit a fost Kodak Kodacolor DA-5 100), am avut bafta ca sotia si-a amintit culoarea hainelor pe care le purta insa unele culori nu au mai putut fi recuperate fara a altera masiv restul imaginii (daca-mi aduc bine aminte, se pare ca filmul Kodacolor nu reda exact tot spectrul de culori, fiind un film foarte ieftin, accesibil tuturor).
Ignorati lipsa de compozitie a imaginii, nu este o poza facuta de mine. Observati ca acoperisul si-a pierdut din culoare. O tentativa agresiva de a o restaura, rezulta in imaginea de mai jos, care desi arata bine artistic, din punct de vedere tehnic pierde foarte mult din calitate (afecteaza si alte culori din scena). Voi reveni altadata in completarea articolului cu mai multe detalii tehnice.
Duminica, 13 Martie, 2016
Am ajustat tubulatura la dimensiunea minima pentru poze macro (5cm), si obtin o suprafata utila mai mare, insa este clar din imaginea de mai jos ca acest model de Panasonic nu poate fi folosit pentru a reproduce imagini tiparibile. Sunt suficiente pentru social-media (de exemplu, acest blog) insa nu pentru tiparire. Pacat, acest model are un obiectiv foarte clar...
Este insa suficient pentru exersare/invatare a intregului proces de digitalizare a imaginilor de pe film, folosind un aparat digital fotografic si nu un scaner. Pentru asta, puteti folosi chiar si telefonul din dotare.
Asa cum spuneam intr-un articol anterior, am recuperat unitatea de iluminare si cadrul pentru film de 35mm dintr-un scaner defect. Tot ce trebuia sa fac, era un suport pentru aparat care sa tina obiectivul optic la o distanta de 5cm fata de suprafata filmului. Insa pana nu este gata CNC Router-ul meu, voi folosi improvizatii.
Am gasit doua role de banda adeziva late fiecare de 5cm si le-am pus una peste alta. Asta inseamna cu 5 cm mai mult. Obiectivul optic iese in afara 2cm. In felul in care l-am asezat pe cele doua role, distanta s-a redus cu 2cm, deci doar cu 3cm (5cm prima rola si cu 3cm de la a doua, pentru ca obiectivul patrundea in interior cu 2cm) depaseam specificatia. Suficient pentru primele teste. Aaa, cred ca incepe sa sune ca o problema de matematica...
In imaginea de mai sus, vedeti cat din ecran constituie imagine utila (portiunea de film iluminat). Cu eliminarea a inca 3cm din acea tubulatura "distantatoare", sper sa obtin o suprafata utila mai mare.
Inainte de a plasa filmul, faceti calibrarea balansului de alb fotografiind direct suprafata luminoasa (pentru cei care nu stiu, o sa le explic mai tarziu, intr-o reeditare ulterioara a acestui articol). Acest pas este vital in obtinerea initiala a unei palete de culori cat mai apropiate de original.
Plasati apoi filmul si pozati-l. Ceea ce urmeaza, este decuparea zonei utile, conversia la pozitiv si ajustarea culorilor.
Trebuie sa stiti ca filmul vechi, stocat la temperatura camerei se degradeaza profund de-a lungul timpului. Repotrivirea culorilor originale va fi un cosmar si este foarte posibil ca un rosu-caramiziu sa vireze permanent in vernil. Scanati filmele imediat daca nu aveti posibilitatea sa le stocati de-a lungul anilor intr-un beci racoros si intunecat. Sau rugati laboratorul fotografic sa faca si o scanare digitala filmului dumneavoastra. Pentru poza de fata (unde filmul folosit a fost Kodak Kodacolor DA-5 100), am avut bafta ca sotia si-a amintit culoarea hainelor pe care le purta insa unele culori nu au mai putut fi recuperate fara a altera masiv restul imaginii (daca-mi aduc bine aminte, se pare ca filmul Kodacolor nu reda exact tot spectrul de culori, fiind un film foarte ieftin, accesibil tuturor).
Ignorati lipsa de compozitie a imaginii, nu este o poza facuta de mine. Observati ca acoperisul si-a pierdut din culoare. O tentativa agresiva de a o restaura, rezulta in imaginea de mai jos, care desi arata bine artistic, din punct de vedere tehnic pierde foarte mult din calitate (afecteaza si alte culori din scena). Voi reveni altadata in completarea articolului cu mai multe detalii tehnice.
Duminica, 13 Martie, 2016
Am ajustat tubulatura la dimensiunea minima pentru poze macro (5cm), si obtin o suprafata utila mai mare, insa este clar din imaginea de mai jos ca acest model de Panasonic nu poate fi folosit pentru a reproduce imagini tiparibile. Sunt suficiente pentru social-media (de exemplu, acest blog) insa nu pentru tiparire. Pacat, acest model are un obiectiv foarte clar...
Este insa suficient pentru exersare/invatare a intregului proces de digitalizare a imaginilor de pe film, folosind un aparat digital fotografic si nu un scaner. Pentru asta, puteti folosi chiar si telefonul din dotare.
Comentarii
Trimiteți un comentariu