duminică, 13 septembrie 2015

Miezul noptii

Este rece si liniste. Stau pe scarile de la intrare, mascat de umbra prunului proiectata de o lampa stradala aflata in apropiere. Cainii sunt langa mine, unul din ei isi atinge botul umed de mana mea. Amusina dupa un eventual supliment de mancare insa se retrage cand observa ca ma deranjeaza. Ma uit la fatada casei, la portiunea de intuneric sfasiata de lumina lampadarului. Fereastra este invaluita intr-o atmosfera misterioasa care datorita linistii, capata accente lugubre. Un mic sentiment de neliniste isi face temporar simtita prezenta. Si hotarasc brusc ca vreau sa iau acea imagine inauntru, sa o privesc in siguranta.

Ma intorc cu aparatul foto si, in timp ce fac setarile, vecinul Nicu soseste cu masina personala pe care o parcheaza cu fata catre portile mari. Farurile rosii imi lumineaza suplimentar scena, smulgand din posesia intunericului o suprafata mai mare de fatada. Adauga nuante interesante si un pic de detaliu. Fac poza.






Nicu baga masina in curte si linistea se asterne iar. Fac si a doua poza, fara lumina rosie intrusiva. O vizualizez pe ecranul aparatului si incerc sa regasesc acel prim sentiment avut, cel care ma determinase sa ma intorc dupa aparatul foto.




Din pacate, nu reusesc. Intrusul rosu reuseste sa ma convinga ca acel plus de detaliu pe care-l ofera merita toata consideratia. Aerul de basm dispare. In sinea mea, incerc sa dau vina pe capabilitatile reduse ale aparatului, pe incapacitatea lui de a reda detalii la lumina redusa. Si in final, decid ca ambele poze merita postate.

Un comentariu: